Cloaca

"Montarea cu Cloaca de la Nottara e a doua într-un șir de propuneri în jurul raportului feminin-masculin (după Villa Dolorosa, la Târgu Mureș), un raport ce-mi pare intrat într-o zonă de „transformări climatice” a căror natură mă străduiesc să o înțeleg.

Avem patru bărbați blocați în propriile lor vieți, lipsiți de elementul feminin, pe care nu-l mai percep și fără de care se mișcă bezmetic, egocentric, dar și extrem de fragil. Interacțiunea cu o femeie le arată ce și cum ar putea primi, dar nu văd, nu aud, nu vibrează. Deși dau semne că ar putea. Ba chiar că ar avea mare nevoie. Dar ei, ca niște băieței, încearcă să-și refacă „gașca”. Însă nici aici nu se mai întâmplă ce și cum trebuie.

E masculinitatea o forță ce nu-și mai găsește spațiul de manifestare? Există o discordanță între setările cu care ne-a înzestrat specia și mediul social pe care ni l-am construit? S-a ratat, s-a pierdut undeva, ceva?"

Theodor-Cristian Popescu, regizor

Audiență: N14 – Nerecomandat sub 14 ani

de Maria Goos

Traducerea: Liliana Alexandrescu

Scenografia: Theodor Niculae

Asistența de scenografie: Ilinca Sabina Gavriliță

Muzica originală: Andrei George Raic