Îngrijitorul

Singuraticul Aston îl salvează pe Davies, un om al străzilor, dintr-o altercație și îl adăpostește la el acasă. Primul are nevoie de un prieten, celălalt - de un cămin. Davies se acomodează rapid în casa protectorului său și, treptat, începe chiar să aibă pretenții. Dar noul său statut este răsturnat de apariția lui Mick, fratele lui Aston, care are propriile planuri pentru nou chiriaș. Încetul cu încetul, între cei trei se conturează o dinamică de dependență și respingere care va da peste cap căminul celor doi frați.

Radu Iacoban propune o lume post-apocaliptică fascinantă, sumbră, încărcată de atmosferă. O „casă bântuită” înghețată într-un timp trecut, populată de personaje excentrice, pline de umor, care își proiectează cu entuziasm speranțele într-un viitor ce nu se mai arată.

„Lumea imaginată de Pinter în “Îngrijitorul” este sumbră, dar în mod paradoxal, personajele sale respiră pe alocuri un aer tare tembel care te îmbie să citești piesa ca pe o comedie. Îmbinarea voită de cadru și situație realistă, presărat cu tușe absurde imaginată într-o cameră de copii decrepită în care personajele nu își găsesc confortul, relevă spectatorului un adăpost al fricii și al alineării. Speranța e înlocuită de nostalgie, iar umanitatea, prezentă în doze mici, încearcă cu greu să se recompună prin reacțiile mecanice ale celor trei personaje. Trecutul doare, prezentul alimentează frica, iar viitorul pare imposibil. Și, cu toate astea, atât nevoia, cât și grija față de celalalt, există.” - Radu Iacoban

„Un spectacol solid, care vorbeşte foarte pe şleau despre tristeţe, singurătate şi comunicare parazitară.” - Alina Epîngeac, Yorick

„Radu Iacoban propune un spectacol în care comicul salvează de fiecare dată situația, îl trage de mânecă pe spectator și îl readuce în mijlocul poveștii, chiar cu zâmbetul pe buze.” - Oana Bogzaru, Yorick

„Spectacolul […] nu își întreabă nici protagoniștii și nici spectatorii de unde vin, cine sunt și încotro se îndreaptă. E o participare. O invitație de-a intra în joc și de-a accepta un anumit rol. De a vedea și testa cât din instinctul uman mai păstrăm în noi. […] Ceea ce face spectacolul regizat de Radu Iacoban atât de special e faptul că pornește de la piesa lui Harold Pinter drept pretext și compune o simfonie pe care Liviu Pintilesa, Andrei Seușan și Ionuț Grama o conduc ireproșabil” - Elena Coman, Yorick

„Îngrijitorul adună o lume într-o „odaie” din care răzbate până la noi, chiar dacă stinsă, chemarea omului către seamănul său… […] Violența limbajului și tăcerea apăsătoare. Adevărul și umbrele lui. Credința și demonii ei ascunși în pliurile ignoranței (intoleranței!). Libertatea și limitele ei. Dar și Iubirea și fragilitățile ei.” - Andreea Nanu, Ziarul Metropolis.

(!) Spectacol nerecomandat persoanelor sub 14 ani