Avem nevoie de iubire, de romantism, de emoție. Avem nevoie să știm că astfel de povești încă mai există. Avem nevoie să credem că iubirea dăinuiește în timp. Avem nevoie de puțină umaninate în tumultul contemporan de zi cu zi. O astfel de poveste, o astfel de dovadă este „Anonimul venețian” – un spectacol de care avem nevoie, în primul rând pentru suflet.

Pentru cei singuri, care își caută perechea, acest spectacol este ca o mărturie că se poate, că există povești de dragoste, ca o promisiune pentru ce poate apărea în viața fiecăruia dintre noi. Pentru cuplurile care merg la teatru, această piesă este o reconfirmare a sentimentelor ce aduc oamenii împreună, ca o oglindă interioară în care se privesc sincer și intim. Pentru cei triști este o mângâiere caldă; pentru cei fericiți o clipă de melancolie; pentru fiecare dintre noi, „Anonimul venețian” este un spectacol care ne încarcă bateriile spiritului.

CARE E POVESTEA? 

După aproape zece ani de la despărțire, El și Ea se reîntâlnesc în Veneția, orașul în care au trăit, s-au iubit, în care au făcut un copil, din care Ea a plecat și trăiește acum cu un alt bărbat. Este o ultimă întâlnire; ultima reconciliere, ultimul rămas-bun; ultima plimbare prin orașul plin de amintiri; ultima noapte de dragoste.

Este o întâlnire ce abundă de nostalgie, melancolie, tristeți răzlețe, învinuiri și reproșuri, sentimente și resentimente. El este muzician; se pregătește să interpreteze un concert după o partitură proaspăt descoperită, a cărei compozitor este necunoscut – „Anonimul venețian”. 

De-a lungul acestei întâlniri prelungite în noapte, El îi ascunde boala incurabilă de care suferă, astfel că această întrevedere devine și finalul dintre cei doi, ca un adio dintre doi oameni ce s-au iubit odată.

REGIZORUL, ACTORII, PIESA

Sub bagheta regizorală a lui Ion Caramitru, Ilinca Goia și Ioan Andrei Ionescu ne poartă în Veneția plină de iubire și melancolie, ne compun din replici, trăiri și emoție o poveste de dragoste ce trece bariera timpului.

Având la bază scenariul filmului omonim din 1970, al lui Enrico Maria Salerno, film considerat ca fiind un „Love Story” european, spectacolul de la TNB „Anonimul venețian” este dovada vie a spectacolului de teatru care emoționează, care atinge inimi și tulbură suflete.

A vedea această piesă este o experiență ce rămâne în sufletul și memoria spectatorului, ca o experiență de viață, ca memoria unei iubiri din tinerețe.