O piesă pe gustul tuturor, o comedie extrem de savuroasă cu un dialog natural și cu o distribuție perfectă. Un must see pe care îl puteți revedea oricând.

Vreţi să vă distraţi, să uitaţi de griji, să vă amuzaţi, vreţi să râdeţi, şi iar să râdeţi, atunci mergeţi în curând să vedeţi această comedie savuroasă, bine construită, vie, alertă, eficace, cu o distribuţie perfectă...

O piesă de neuitat...                    

Dincolo de situaţiile ce prvoacă râsul, de dialogurile explozive şi de mişcările comice, piesei nu-i lipseşte consistenţa psihologică...

Un spectacol pe gustul tuturor...

Titlul piesei lui Francis Veber e limpede ca „bună ziua", dialogul nu intră în zone întunecate, scriitura e extrem de naturală. Tot respectul pentru mecanica râsului pusă-n funcţiune de Francis Veber. Piesa e o construcţie care „merge ca unsă", gagul îşi regăseşte adevărata condiţie, apare exact în clipa în care-l aştepţi...

Francis Veber are marele talent de a scrie nişte fabule bine împănate cu lovituri de teatru. Râsul provocat de acest vodevil este imposibil de oprit.

Francis Veber

Regizor, dramaturg şi scenarist francez, a debutat cu comedii de genul farsă în anii '70. Fiu al unui cuplu de scriitori, în a cărui „filieră" îi regăsim pe celebrii Tristan Bernard şi Pierre-Gilles Veber (autorul filmului Fanfan La Tulipe), şi pe Catherine Veber, Francis Veber a lucrat ca jurnalist, dedicându-se apoi cu pasiune scenariilor pentru comedii. Primul succes important, filmul cunoscut şi de publicul nostru, Le Grand Blond Avec Une Chaussure Noire / Marele blond, cu Pierre Richard.(1972).

A colaborat cu regizorul Edouard Molinaro, pentru L'Emmerdeur (1973) în care i-am văzut pe Jacques Brel şi Lino Ventura. Cu acelaşi succes i se joacă, în acelaşi an, Le Magnifique, cu Jean Paul Belmondo.

I se datorează marele succes al filmului La Cage Aux Folles (cu Ugo Tognazzi şi Michel Serrault), care i-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu.

Debutul lui ca regizor s-a consemnat în 1976 cu comedia-dramă Le Jouet, pentru care a scris şi scenariul. Filmul despre un băiat care îi dă tatălui său o lecţie de viaţă cumpărîndu-şi o jucărie-om a fost adaptat în Statele Unite sub numele The Toy.

Un alt film, Les Fugitifs, a fost de asemenea adaptat în America, dar, de această dată, Francis Veber l-a regizat el însuşi.

Veber a lucrat pe ambele ţărmuri ale Atlanticului ca scenarist şi regizor. În 1998, a avut un mare succes internaţional cu Le Diner de Cons / The Dinner Game / Dineu cu proşti. Pentru acest film, vizionat de peste nouă milioane de francezi, realizat după comedia scrisă de el în 1993, Veber a fost nominalizat la premiul César pentru cel mai bun regizor şi a primit acest prestigios premiu pentru categoria cel mai bun scenariu. Jacques Villeret (interpretul lui François Pignon) a primit premiul pentru cel mai bun actor, iar Daniel Prévost, premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar.

Creaţiile lui, în care cruzimea se împleteşte cu blândeţea, se bucură de un mare succes de public. Veber stăpâneşte arta de a dibui personaje simple, dar pline de contradicţii, care ne seamănă atât de bine când el le adaugă acea tuşă de candoare, de naivitate, de stângăcie, pe care le face să evolueze în situaţii dificile, creând astfel comicul de situaţie de care spectatorii nu se mai satură...

Scenografia: Florilena Popescu Farcasanu