Încerc să-mi sădesc grădina din mine, ca să pot să accept lumea din afară!

„Vorbeam cu participanții mei de la curs despre copilul din noi. În cadrul "Grădiniței oamenilor mari", cum mi-a mai venit să numesc această întâlnire lunară. Spuneam și observam că este foarte important copilul din noi, că putem să-l reîntâlnim și să-l reeducăm după propriile noastre valori și credințe-cele ale copilului mare-supranumit și adult. Dar până acolo, trebuie să-l vedem, să-l simțim, să-l acceptăm, să-l validăm, să-i acordăm încredere, speranță, dar mai ales Iubire, AUTOIUBIRE. Din experiență am găsit că cea mai utilă și la îndemână metodă este JOCUL. Reaccesarea spiritului ludic din noi. Evident că primii pași sunt stângaci, exact ca la primii noștri pași din copilărie, dar mai cunoaștem și bucuria mersului și plăcerea reușitei. Primii pași ai adultului cu stângăciile aferente vin din prea multe opreliști căpătate dea lungul timpului, din frica de penibil (cea mai des și mai puternic întâlnită), din regula "nu ai voie să", din dorințe și plăceri refulate.

În întâlnirile noastre găsim libertatea de a avea voie să..., de a testa, de a-ți permite să încerci, să imaginezi, să creezi alături de colegii tăi.

Tot cu ai mei "copii mari" vorbeam despre copii din noi nevalidați și neascultați, despre faptul că pot face adevărate ravagii în noi și în afara noastră pentru că, dintr-un motiv sau altul, au fost răniți.

Cu tot "gri"-ul care pare că ne înconjoară, putem găsi și nori agățați cu gută de cerul albastru, popcorn cu forme de animale, miros de iarbă proaspăt tăiată, de ploi de vară și multe aventuri din noi stagnate.

Hai să ne împrietenim cu copilul din noi, să nu-l mai reducem la tăcere și poate așa vom observa o lume mai clară, eficiență în job-ul nostru cel de toate zilele și nițel mai multă compasiune față de noi și de ceilalți.

NICIODATĂ NU ESTE PREA TÂRZIU SĂ AI O COPILĂRIE FERICITĂ!!!

Adeseori întâmpinăm obstacole, oricât de bine pregătiți sau intenționați am fi. Dezvoltăm abilități și apelăm la tehnici din ce în ce mai moderne și inovatoare, dar uităm să exploatăm una din resursele principale ale individului și anume RÂSUL – factor de detașare, preluare și relaxare, având ca principale beneficii învingerea fricii de penibil, a nodului în gât și a transpiratului palmelor, într-un mod atât de la îndemână și sănătos.

Cum?

Analizând situațiile stresante și rezolvându-le cu zâmbetul pe buze.

De ce?

Ca să detensionăm mijloacele și modalitățile de a acționa din cotidianul nostru competitiv.

Cu cine?

Cu un profesionist care, folosind tehnici de control al emoțiilor, te va ajuta să depășești situațiile dificile, hopurile și pragurile cu care te confrunți zilnic prin exerciții relaxante și voie bună.

Râsul (în special cel cu lacrimi) ne curăță sufletul, dar ne și relaxează mușchii, reduce stresul și ajută la creșterea sistemului imunitar.

Cursul TU ȘI RÂSUL are menirea de a te relaxa, energizându-te. Cu Victoria Dicu.

Victoria Dicu este actriță la Teatrul Național București din 2007. Prima formare este cea de pedagog. A terminat liceul pedagogic și și-a dorit dintotdeauna să „învețe oameni”. Crede în terapia prin râs. Și așa cum Robin Sharma spunea, „Râsul este medicamentul sufletului”, la fel credem și noi.

Dacă îți sunt cunoscute frazele:

- Nu mă regăsesc, eram o persoană tare veselă, dar...

- Mă uit la oameni care râd cu gura până la urechi, iar eu...

- Sunt stresat/ă și nu reușesc să zâmbesc măcar

- Nu mai reușesc să mă relaxez

- Mi-e dor de o distracție pe cinste

- Vreau să mă joc cu copiii mei și să râd ca el, cu gura până la urechi.

Și vrei:

- să râzi cum râdeai chiar TU odată

- să faci loc veseliei în viața ta

- să-ți faci cadou două ore de distracție și joacă

- să-ți recapeți zâmbetul atât de necesar

- să înveți să te deconectezi pentru ca să obții cele mai bune rezultate în activitatea ta de zi cu zi